Love With A Stranger Capitolul 5

Capitolul 5

Damon PVD

- Cred ca ar fi timpul sa plec ! priveam podeaua abatut, durerea ce ma incerca amintindu-mi de trecutul meu imi mistuia sufletul...Aveam nevoie de hrana ca sa ma pot controla, sa nu las sentimentele sa puna stapanire din nou pe mine.
- Damon, nu cred ca esti in tocmai in starea necesara. Poti ramane aici daca doresti, am o camera de oaspeti in care te poti odihni linistit. mi-a zis ea, se vedea pe ea ca ii era mila de mine. Nu vroiam mila nimanui. Nu sunt barbatul care sa inspire mila, ce Dumnezeu.. mi-am zis ca pentru mine
- Elena, tu chiar nu intelegi, asa-i ?
- Orice ar fi, poti sa ma ajuti sa inteleg ? ma uitam la ea si ii auzeam inima cum bate, sangele cum pompeaza. Simteam ca nu ma mai pot controla si o vedeam ca pe urmatoarea mea victima, dar incercam sa ma stapanesc pentru binele meu si al ei. Ii singura care ma poate ajuta sa scap de iadul in care traiesc.
- Trebuie sa ma hranesc, Elena. Din acest motiv, trebuie sa parasesc apartamentul sau te voi rani. ma simteam intr-un fel mai bine, pentru ca din toata povestea ce i-am zis-o macar asta era adevarat, bine si o bucata buna din povestea trecutului meu, dar is multe minciuni. M-am impacat cu gandul ca intr-o buna zi, cand voi scapa ii voi spune tot adevarul. Sper doar sa nu o ranesc prea tare si sa ma ierte.
- Te vei intoarce ? a fost tot ce mi-a zis ea, mare mi-a fost mirarea, pentru ca nu ma asteptam sa ma accepte asa de usor nici macar ca prieten. Dar din ce pot citi pe fata ei, vrea ceva mai mult...
- Promit ! atunci m-am ridicat in capul oaselor, ridicandu-se si ea odata cu mine ma uitam la ea analizand-o din cap pana in picioare. Era asa fragila, asa micuta, ca nu indrazneai sa o bruschezi umpic de frica sa nu se rupa in bucatele. In schimb am facut ceva mult mai bun de atat, ceea ce a inceput si nu a terminat.
I-am luat fata in mainile mele, mangaind-o si privind-o.
- Cred ca toti barbati is in limba dupa tine, asa-i ?
- Se poate spune si asa.
- Nu esti deloc modesta, sa inteleg ?
- Chiar deloc, stiu de ce anume beneficiez.
Asadar aveam dreptate, chiar sunt multi care si-ar dori sa fie cu ea, cu exceptia mea si uite ca totusi eu sunt aici, in fata ei, pe punctul de a o saruta. Incercam sa trag de timp, dar ea parea a fi nerabdatoare, asa ca m-am apropiat incet de buzele ei, luandu-le intre ale mele si savurandu-le ca si cum ar fi ale cui visam zi si noapte.

Elena PVD

In momentul cand mi-a atins buzele, stomacul si inima mea o luasera razna. Inima imi bubia, parca statea sa imi sara din piept, iar sentimentul care mi-l producea acel sarut in stomac nu il pot descrie, fluturasi care ii simteam imi dadeau senzatia ca puteam zbura si eu, intradevar chiar puteam, asta si faceam ! Zburam de-a lungul unui castel ce parea a fi bratele lui, de ce un castel ? pentru ca fiecare adolescenta viseaza la un print pe un cal alb si un castel. Pentru mine el era deja printul,la cal nu am visat niciodata, iar eu avem nevoie doar de castel. Iar in bratele lui l-am gasit.  Pluteam pe aripile vantului, in adevaratul sens al cuvantului.
- S-a intamplat ceva ? l-am intrebat deoarece, din nou a intrerupt sarutul, chiar cand savuram fiecare bucatica din buzele lui, fiecare sentiment care ma facea sa il simt. Aveam nevoie din nou de inca o doza din acel sarut, o nevoie disperata, exact ca un drog.
- Nu, imi cer scuze, trebuie sa plec ! in mai putin de un clipit a si disparut.
Ce naiba se intampla cu el ? Am gresit eu oare cu ceva ? gandurile nu imi mai dadeau pace, pur si simplu ma bantuiau fara cale de scapare. Aveam sa petrec o noapte lunga intrebandu-ma ce dracu ii in neregula cu mine de toti barbatii care nu ii vreau is in preajma mea, iar unicul care m-a facut sa simt ceea ce am simtit si singurul pe care il vreau, ma respinge fara nici o explicatie.

Damon PVD

Trebuia sa plec, simteam cum situatia devenea mult mai grava decat era. Nu vroiam sa o ranesc, nu vroiam sa ajung asa departe cu ea.
Am ajuns in fata casei mele, vestita pensiune Salvatore, intrand in sufragerie mi-am aruncat geaca pe canapea, mergand direct la colectia mea de scotch. In timp ce imi turnam in pahar, i-am simtit prezenta. Trebuia sa fie el, daca nu cine altcineva.
- Cum ti-a mers azi, Damon ? ma intrebat el, aruncandu-se pe canapea cu un ranjet care il detestam.
- Destul de bine, se indragosteste destul de usor. Azi am sarutat-o si dadea semne ca ar vrea ceva mai mult, se intampla daca nu ma opream eu la timp...
- Destul de bine, zici ? Eu zic ca destul de rau... Idiotule, trebuia sa ramai, ti-am zis sa faci absolut tot ce era nevoie ca sa se indragosteasca de tine.
La auzul acelor cuvinte, sangele incepea sa clocoeasca in mine
- Odata ma mai faci idiot, te omor cu mana mea, Klaus. Daca am acceptat sa te ajut ii pentru ca vreau sa sa o recuperez pe sotia mea. Esti un mare nenorocit Klaus.
- Nu te-ai multumit cu pierderea Rebekai, desi stiai cat de mult o iubeam, acum vrei sa mi-o iei si pe Rose ? vedeam negru in fata ochilor, il uram atat de tare incat vroiam sa il omor dar asta o voi lasa pentru mai tarziu, in schimb l-am luat de gat si l-am izbit de perete. In timpul acesta, am rupt piciorul de la masuta de langa canapea si ii l-am infript in abdomen iar si iar pana incepusem sa ma plictisesc.
- Nu stiu de ce iti pierzi timpul, stii si tu, Damon ca inafara de mine nu ai pe nimeni. Niciodata nu ai sa ma poti omori si asta nu pentru ca nu vrei, ci pentru ca sunt mult mai puternic decat tine, iar cand am sa prevad eu asta, poti fi sigur ca vei fi deja mort.
Grija mea cea mai mare era paguba facuta, cand am rupt piciorul mesei tot scotchul meu scump s-a dus pe apa sambetei...
- Dupa ce voi termina cu planul tau diabolic, o voi recupera pe Rose si am sa dispar cat mai departe posibil de tine, Klaus. Nu ma vei mai gasi niciodata.
- Sunt singur ca asa vei face, dar sa vedem daca Rose mai este dispusa sa mearga cu tine. apoi a urmat un sir de rasete diabolice, arata de parca se spargea de ras.
- In cazul asta, te voi cauta Klaus. Iti jur ca in ziua aceea, eu voi fi singurul pe care il vei mai vedea, iar acum pleaca. Trebuie sa se intoarca Stefan de la lucru.
Auzind usa din fata, eram convins ca a plecat. In sfarsit puteam sa imi savurez linistit bautura. Era liniste totala, exact pe gustul meu. Aveam sa meditez totul bine, cui pe cui se scoate, Klaus, iar cine rade la urma, rade mai bine.

Love Wich A Stranger Capitolul 4

Capitolul 4

In drumul spre casa, linistea mormantala era mult prea apasatoare. As fi vrut sa zic ceva, sa deschid un subiect de discutie, dar el nu dadea semne ca ar mai vrea sa discute despre ceva anume, asa ca am renuntat la idee si am asteptat sa faca el primul pas.
Ajunsi la usa apartamentului meu, l-am invitat sa intre si a acceptat cu un zambet pe buze care a disparut la fel de repede cum a si aparut. Era umpic ciudat comportamentul lui si am inceput sa regret decizia de a-l invita, aducandu-mi aminte de amenintariile lui si de faptul ca este un vampir. Elena ce a fost in capul tau ?
- Ziceai ceva de o cafea ?  a zis el, intrerupandu-mi gandurile
- Defapt, Damon nu am zis nimic de nici o cafea. lasandu-ma prada alcoolului si al sarmului lui eram dornica sa il sarut. Totul a inghetat in mine cand l-am vazut apropiindu-se de mine si nu de frica, era un sentiment de emotie, dar ceva mult mai puternic. Simteam tot felul de bazaconi in stomacul meu, era ceva in neregula, ceva ce nu am mai simtit niciodata, dar se simtea placut.
Ajuns langa mine, nerabdatoare asteptam sa ma sarute, dar el nu facea altceva decat sa ma priveasca in ochii fara sa scoata o vorba,mangaindu-mi obrajul cu degetul a vrut sa zica ceva, dar s-a abtinut. Uitandu-ma la el, nu stiam ce vrea, dar stiam ce vreau eu, asa ca m-am ridicat pe varfurile degetelor pentru a ajunge la buzele acelea senzuale dupa care tanjeam. Mainile mele s-au agatat de gatul lui, iar limba mea insista sa intre inauntru. S-a retras....
- S-a intamplat ceva ? am fost nedumerita, crede-am ca si el isi doreste asta, defapt puteam sa jur
- Nu... nu s-a intamplat nimic, doar ca.... nu ma cunosti Elena. Nu sti nimic despre mine, despre trecutul meu. CHiar nu esti curioasa sa stii ce se ascunde in spatele meu ? erau atatea intrebari incat ajunsesem sa cred ca isi doreste sa aflu despre el, dar de ce acuma ? cu cateva zile in urma m-a amenintat cu moartea, iar acum ii dispus sa vorbeasca ?
- Poate ca am incredere in ceea ce vad... i-am zis eu, nefiind sigura pe mine.
- Eu nu as avea, Elena... supararea din tonul si chipul lui se citea fara sa faci prea mult efort sa observi
Asezandu-ma pe fotoliul din spatele meu,i-am zis...
- Atunci as fi bucuroasa sa ascult ce ai de zis.
- Ii o poveste lunga, nu vreau sa te deranjez... a fost tot ce a zis
- Am toata noaptea la dispozitie, zicandu-i asta m-am ingrijorat sa nu isi faca impresi care nu sunt, desi nu cu mult timp in urma, i-am sarit in gat, dar lasand  asta deoparte, chiar imi doream sa stiu cate ceva despre el.
- Acuma 500 de ani in urma, eram doar un tanar frustrat si dat la o parte. Aveam doar sprijinul fratelui meu, Stefan, dupa cum bine il sti. Ne-am imprietenit cu o noua familie venita in oras. Erau cinci frati cu ei fiind si parintii, numele lor de famile ii Michaelson. Dupa un timp toti ii stiau de fratii Michaelson. Eu si Stefan am avut o mica placere pentru surioara lor mai mica, Rebeka, fratele ei mai mare Niklaus fiind cel mai bun prieten al nostru. Ne petreceam mult timp impreuna, pana intr-o seara cand am iesit afara sa meditez, eram suparat din pricina tatalui meu, mereu ma desconsidera si era un calvar pentru mine, mereu preferandu-l pe Stefan inaintea mea... m-am asezat pe trunchiul unui copac aruncat in curtea casei lasandu-mi greutatea capului in grija mainiilor cand am vazut-o, se plimba singura in intunericul noptii. Am mers spre ea, cu intentia de a-i vorbi, dar ea isi continua drumul. Nu am vrut sa o strig, asa ca am urmarit-o, pana a ajuns pe o straduta ingusta, acolo i-am pierdut urma, sau asa credeam eu ca a fost. Uitandu-ma in stanga si in dreapta mea, din spate am simtit un fior pe sirea spinari, iar cand m-am intors a fost mult prea tarziu. Ma muscase, a sorbit din mine cateva secunde bune, pentru ca corpul meu se simtea lenes, fara vlaga cand si-a dat seama ca sunt Damon si-a desprins colti de gatul meu, cerandu-si scuze si hranindu-ma cu sangele ei pentru a-mi recupera fortele. Am iertat-o, pentru mine fiind cea mai draguta fata. Dupa noaptea aceea, Rebeka parca era innebunita dupa mine, ma cauta, ma suna, isi pierdea tot timpul liber cu mine, ceea ce lui Klaus nu ii prea placea. Nu am facut nimic in privinta asta, cu timpul devenind iubiti, Klaus s-a infuriat atat de mult incat s-a jurat ca avea sa ma omoare. El gandea ca l-am tradat, ca nu trebuia sa ma iau de sora lui, nu intelegea faptul ca eu chiar o iubeam, chiar daca ea era o originala.
- Ce vrea sa insemne " originala " ? l-am intrebat eu, fiind curioasa de povestea lui si simteam ca trebuie sa il intrerup, arata de parca traia iar si iar povestea aia. Se vedea ca nu s-a terminat cu bine, dupa chipul si infatisarea lui.
- Primi vampiri de pe pamant, au fost transformati de catre mama lor, ea fiind vrajitoare.
- Dar de ce ar vrea o mama care se presupune ca isi iubeste copii, sa ii condamne la o viata de singuratate, caci dupa investigatiile mele, fiind vamir nu poti procreea asa cum nu poti nici imbatranii. Pur si simplu ii condamna la o viata in care numa ei aveau sa sfarseasca invingatori.
- Inainte sa se intample asta, ei traiau printre varcolaci. Un timp totul mergea struna intre ei, se intelegeau si se acceptau, pana intr-o seara cu luna plina. Varcolaci nu aveau control peste ceea ce erau si toti oameni trebuia sa se ascunda cand transformarea lor avea loc, insa cel mai mic frate al lui Rebeka a fost curios de cum arata si i-a urmarit, alegandu-se cu moartea. Suparat tatal lor si-a dorit ca ei sa fie mai puternici, asa ca el impreuna cu mama lor vrajitoare, au facut o vraja peste sangele uman, obligandu-i pe toti sa il bea, apoi injunghiindu-i cu un pumnal direct in inima. Fiind unici vampiri cu timpul au mai transformat, dar nu erau rai, aveau suflet si iubeau oamenii, le aducea aminte ca si ei candva au fost.
Eu o iubeam pe Rebeka, la fel si ea, dar Klaus nu a acceptat niciodata, probabil ma considera un nimic pentru sora lui, probabil vroia ceva mai bun, dar ea ma alesese pe mine si era suficient. Fiind impreuna, o lasam mereu sa se hraneasca cu sangele meu, ca sa numai fie nevoita sa costranga oameni si sa plece seara in cautarea hranei, astfel randu-mi si ea mie din sangele ei, pentru a-mi vindeca raniile lasate de dintii ei. Klaus nu stia ca ea se hranea cu sangele meu si eu la randul meu cu al ei, asa ca intr-o dupamiaza a venit la mine scotand flacari pe nari si amenintandu-ma ca ma omoara. Dupa incidentul asta totul a revenit la normal, dar amenintarea lui a lasat si urme de adevar, care s-au confirmat. M-a impuscat de 3 ori, un glonte nimerandu-mi inima. Ma lasat sa zac acolo mor, dar nimeni nu stia ca aveam sa reinviu, nici macar eu. Rebeka nu mi-a zis niciodata cum se poate transforma un om intr-un vampir si sincer... nici eu nu eram curios. Asa ca am stat inconstient, practic mort 12 ore, apoi am revenit la viata, fara nici o rana, doar cu cateva migrene si o sete nebuna ce imi ardea gatul. A fost o chestiune de timp pana m-am hranit si mi-am finalizat transformarea. Klaus cand a aflat a fost mai furios ca niciodata. Nu imi putea permite sa traiesc o eternitate alaturi de sora lui cum nu putea permite sa traiesc o viata de om. Asa ca am ales sa fug, el fiind original era mult mai puternic decat mine si putea de asemenea sa ma costranga la fel de usor cum as putea sa te costrang eu pe tine.
- Ti-ai petrecut un 500 de ani fugind de el ? l-am intrebat eu mirata, era incredibila poveste lui
- Da, mi-a raspuns cu o parere de rau in glas
- Cu Rebeka ce s-a intamplat ?
- Mi-am petrecut trei ani, privind-o din umbra. Pana intr-o zi, cand a hotarat sa ma inlocuiasca cu nimeni altul, decat cu fratele meu Stefan, transformandu-l si pe el in vampir...
- Imi pare rau, Damon. m-am dus langa el sa il consolez, dar a pus o mana intre noi si am ales sa raman pe fotoliu de odinioara.
- A fost cu mult timp in urma, ii ok ! incerca sa isi ascunda durerea, dar ochii il dadeau de gol.

Love With A Stranger Capitolul 3

Capitolul 3

Dupa ce am luat decizia de a renunta la cazul Damon Salvatore, privirea, zambetul si sarmul lui m-a bantuiau oriunde mergeam, eram ca o adolescenta ce se indragostise la prima vedere. De parca asa ceva ar exista... Ajunsa in orasul meu natal Mystic Falls, in urma cu cateva zile. Am decis sa imi reiau relatiile cu prietenii si familia mea, slujba de detectiv era pe cat de apetisanta pe atat de pretentioasa. Pierdeam foarte mult timp departe de casa, indepartandu-ma de toti cei dragi mie, dar aveam de gand sa iau o pauza.
Decisa, mi-am parasit apartamentul indreptandu-ma spre mica mea achizitie. Era masina visurilor mele si chiar ma simteam mandra cand eram la volanul ei. Era un Bmw m6, tunat exact pe gustul meu.

Intrand in masina, am ramas umpic sa o admir, toata captusala era din piele, bordul decorat cu toate facilitatiile necesare pentru a te asigura ca masina merge singura,  era asa de usor sa conduci o masina ca asta, incat nu aveai nevoie de prea multa experienta, dandu-ti mereu impresia ca tu nu trebuie sa faci nimic, ca si daca ai lua maniile de pe volan, ea avea sa mearga in continuare. 

Fericita de planurile mele, am apasat pe acceleratie, ajungand pana la 170/h, pe strazile micute din Mystic Falls. In cateva minute aveam sa ajung la barul unde mi-am petrecut aproape toata adolescenta impreuna cu colegi de liceu. Intrarea trebuia sa imi fie triumfala, tiinand cont ca nu ii vazusem de ceva timp. Prin apropierea barului, parcarea era libera, asa ca am ales sa fac cateva smecheri pentru a atrage atentia. M-am intors cu masina intr-un cerc, lasand urmele cauciucuriilor pe sosea. Zgomotul produs, i-a alarmat pe toti, insa doar cateva persoane au iesit sa vada ce se intampla, cand in spatele meu se apropia o masina cu o viteza inimaginabila, incercand sa faca drifturi, m-am urcat din nou la volan pentru a muta masina. 

Sadicul din spatele meu imi va distruge masina, dar uitandu-ma in oglinda am vazut o silueta iesind din masina cu un mers de felina, atent si sigur la fiecare miscare a lui. Am renuntat la ideea de a-mi muta masina si am ales sa ies. 

Barbatul care iesise din Ferrari-ul furios, se apropia de mine cu o delicatete nemai intalnita. Un barbat inalt, brunet cu o freza dezordonata care il facea sa fie si mai atractiv de cat era posibil, o pereche de ochelari dupa cum imi dau eu seama de la Armani, care ii se potriveste perfect cu aspectul fetei, imbracat tot la negru,judecand ca si hainele erau tot de la Armani ii dadeau un aspect anume, unul foarte special. Apropiindu-se mi-a intrerupt gandurile cu un salut.

- Buna din nou, Elena. Pot sa vorbesc cu tine la pertu, nu ? dandu-si jos ochelari, puteam sa imi dau seama de cine era vorba, privirea aia si zambetul care il afisa ma urmarise in tot acest timp, ramanand fara cuvinte...

- Buna... si tie...Damon. incercam sa par sigura pe mine, sa nu ma pierd cu firea la revederea acelor ochii superbi care ma faceau sa pierd tot controlul asupra mea

S-a asezat pe botul masinii mele, uitandu-se insistent la mine, lucru care ma facea sa fiu stangace, ceea ce nu imi statea in fire, asta pana sa dau de cazul lui.

- Ce te aduce pe aici, Elena ? intr-un final a rupt tacerea punandu-mi aceasi intrebare care ma bantuia si pe mine.

- Acelasi lucru pot sa te intreb si eu, ce cauti aici, Damon ? 

- Hmm, cred ca ii o neintelegere. Credeam ca nu ai incetat sa ma cauti, sper sa nu ma insel. zicandu-mi asta, s-a ridicat si a plecat in drum spre barul adolescentei mele, The Girl. 

- Damon, asteapta, am zis eu urmandu-l, dar el nici nu ma bagase in seama, continuandu-si drumul.

In cele din urma, am intrat in The Girl, uitandu-ma prin fiecare coltisor, cand l-am vazut stand la bar. 

Nu eram prea sigura ca vroiam sa ma apropii de el, parea destul de nervos si intr-un fel imi era teama, aducandu-mi aminte de utlima intrevedere cu el. Dar de cand ai devenit asa fricoasa, Elena Gilbert ? ok, linisteste-te si dute, mi-am zis

- Ce te aduce pe aici, Damon ? 

- Putina companie, a zis el inainte sa dea un pahar de scotch pe gat. 

- Vrio deceptie ? intorcandu-si privirea spre mine, mi-am dat seama ca am atins un punct destul de sensibil.

- Niciodata ! a fost ce mi-a zis, luand inca un pahar cu aceasi soarta ca si primul

- Aha, ok. Ma retrag atunci, daca intradevar ai nevoie de companie, pun pariu ca nu sunt eu aia. Lasandu-l in urma, l-am auzit cand m-a invitat la un pahar cu el. Muta de atitudinea lui, m-am intors zicandu-mi in gand, de ce nu Elena ? Ii ocazia ta sa afli mai multe despre el, asa ca am acceptat invitatia lui.

Am stat acolo ore in sir, ascultandu-i glumele, amuzandu-ma eram mai mult ca incantata de acest individ. In tot acest timp nu gasisem ceva care sa nu ma atraga la el, lucru care parea destul de suspect, toti avem defecte nu ? Dar el nu...sau cel putin inca nu le-am descoperit. 

Am ales sa las toate gandurile astea deoparte gandindu-ma ca cu atata alcool in sistem nu avem cum sa gandesc limpede, asa ca mi-am indreptat iar atentia asupra lui.

- Totusi, Damon. Inca nu mi-ai zis ce cauti aici ? l-am intrebat eu, sustinandu-mi capul in palmi, deoarece parea sa fie foarte greu.

- Aici locuiesc, dar tu, pustoaico  ? Ce vant te aduce pe aici ? a inceput sa imi zica pustoaica cu cateva ore in urma, dar nu intelegeam de ce ? Ma vedea ca pe o pustoaica ? punandu-mi aceasta intrebare toate instinctele mele feminine s-au alertat si infuriat.

- Acesta este orasul meu natal, aici am crescut. Normal aici ii casa mea, dar nu imi amintesc sa te fi vazut vriodata pe aici, Damon. Si cum bine sti aici toata lumea se cunoaste, deci nu inteleg. zicandu-i toate astea, m-am indreptat de spate, pentru a-mi scoate sani in evidenta, apoi mi-am dezvelit gatul dandu-mi parul in partea stanga a umarului.

Puteam observa schimbarea din atitudinea lui, dintr-o data parea mai serios in discutia noastra.

- Dupa cum bine sti, sunt vampir. Am locuit aici in tineretea mea. M-am intors ieri la vechea mea casa de la marginea orasului. 

- Ooo, esti ruda cu Zack Salvatore ? l-am intrebat eu, fiind uimita de cat de mica ii lumea.

- Ii unchiul meu !  S-a facut tarziu, Elena. Cred ca ar fi timpul sa plec. nu imi venea sa cred, eram in mijlocul discutiei si el imi zice ca trebuie sa plece ? 

- Mai ramai? ma intrebat el in cele din urma, vazand ca nu am zis nimic referitor la plecarea lui.

- Nu, voi pleca si eu. Cred ca a fost destul cu alcoolul pentru o singura seara. luandu-mi jacheta de pe scaunul din dreapta mea, l-am auzit spunandu-mi daca doresc sa ma conduca acasa.

- Nu cred ca esti in forma pentru a conduce, Elena. Lasa-ma sa te conduc !

Love With A Stranger Capitolul 2

Capitolul 2
Dupa 2 luni

Cioc, cioc
- Intra.
-Buna, Elena. Ma bucur sa te vad.
- Buna, Isabella si eu ma bucur sa te revad. Ia un loc, te rog. Ma duc sa aduc ceva de baut, vrio preferinta ?
- Tequilla cu apa tonica si umpic de lamaie, mersi .
- Cum de nu m-am gandit, aceasi Isa din liceu.
In timp ce preparam bautura Isei, gandul de a renunta la cazul Damon Salvatore imi trecea prin cap iar si iar ca o caseta rulanta veche si prafuita.
- Elena, ghici ce ? vocea Isei m-a scos din transa, aducandu-ma la realitate
- Sti ca nu ma pricep la ghicitori, Isa. Daca ai ceva nou de zis, spune-mi.
- Ti-ar prinde bine o intreaga zi la spa, esti foarte incordata draga mea, iar acum revenind la subiect. Am gasit de ce anume fuge dragul tau Damon Salvatore. acum da. caseta se derula numa la cuvintele astea, ochii au inceput sa se mareasca, speranta sa puna stapanire pe mine, iar corpul imi tremura de emotie.
- Pofitm ? Arata-mi ce ai gasit...
- Elena, nu crezi ca iei totul mult prea personal, credeam ca acest caz ii important, dar pentru clientul tau, nu si pentru tine. Imi poti spune si mie despre ce este vorba ?
Nerabdarea mea de a deschide dosarul cu toate informatiile noi, ma facea sa fiu mult prea stangace, ceea ce se pare ca a batut foarte tare la ochi.
- Uite ce e, Isa. Nu iti pot explica detaliat, pentru ca nici eu nu stiu, dar daca era doar un caz obisnuit si important doar pentru clientul meu renuntam la el in momentul cand l-am gasit pe Damon. Dar ceva la el m-a facut sa fiu mai curioasa decat ar trebui si alegerea a fost sa il duc de nas pe Stefan cu amanunte prea putin interesante, continuand investigatia pe cont propiu, bineinteles fara sa incasez cecul lunar pe care mi-l depozita Stefan in cont.
- Ce s-a intamplat Elena cu tine ? De cand pui atata suflet la un caz ? Adica stiu ca esti pasionata de ceea ce faci, dar tu pur si simplu intreci orice limita a propiei tale etici.
- Esti indragostita de el ? intrebarea ei era umpic cam deplasata, dar cu toate  astea aveam indoieli. Indragostita nu aveam cum sa fiu, dar ceva ma atragea la el. Sigur faptul ca este ceva paranormal la el. Ii singura explicatie, dar nu aveam de gand sa dau socoteala nimanui.
- Nu, Isabella. Nu sunt !! Doar curiozitate profesionala, atat ! tonul vociei mele era destul de autoritara, iti puteai da seama cu ochiul liber ca intrebarea Isei m-a deranjat.
Deschizand dosarul pe prima pagina goala era asezata o fotografie. Era o femeie.. cine este aceasta femeie ? Are trasaturi foarte frumoase. Si de ce ar fugi Damon de o femeie ? curiozitatea m-a facut sa cotrobai in continuare prin dosar pentru a afla mai multe despre aceasta femeie misterioasa.
In timp ce citeam, am auzit un zgomot de pe holul hotelului, care mi-a starnit curiozitatea. Am lasat dosarul pe masuta din stanga mea si m-am indreptat spre usa, cand un alt zgomot s-a auzit, dar de data asta din spatele meu....
Am incercat sa ma intorc, dar intregul corp imi intepenise, am simtit o durere in jurul gatului,urmata de ameteli, picioarele le simteam din ce in ce mai slabe, imi pierdusem in totalitate controlul asupra corpului meu. In incercarea de a ma face ascultata, rezultatul a fost lesinul.

Damon

Totul s-a intamplat mult prea repede, frustrarea, nervi si neputinta m-au impins la gesturi extreme. Nu ar fi trebuit sa se bage in viata mea, ultima oara cand am vazut-o i-am zis sa inceteze sa ma mai caute, altfel ii va parea rau.

- Prea sensibila pentru gustul meu, asa repede lesinati, domnisoara Fox ? am ramas umpic privind-o, observandu-i frumusetea in intuneric, parea atat de fragila, atat de umana...

- Buna dimineata, soare ! au trecut 2 ore, observ ca nu ti-ai facut somnul de frumusete pe ziua de azi si am zis sa iti dau o mana de ajutor. Sper ca nu deranjez...dar am venit dupa acest dosar.

- Ce s-a intamplat ? vocea imi era ragusita, iar corpul il simteam greu, mult prea greu pentru a ma misca cu usurinta, capul imi era ametit, iar privirea era intetosata.

- Poftim ? Nu, nici sa nu indraznesti Damon Salvatore sa iei dosarul acela, am muncit din greu sa aflu ce ii in el, iar nu vei fi tu cel care ma va scuti de privilegiul de a-l citi. camera se intorcea cu mine, dar nu puteam permite sa mi se ia ultima speranta de a afla ce se intampla cu acest barbat.

- Domnisoara Fox, cred ca ar fi mai bine sa lamurim umpic situatia. Nu stiu de ce, dar am impresia ca habar nu aveti ce si pe cine anume cautati. Sunt dispus sa iti raspund la fiecare curiozitate a ta, cu o singura conditie.

Am incercat sa ma ridic in capul oaselor, pentru a asculta ceea ce caut de opt luni. Ciulandu-mi urechile, i-am zis ca voi fi de acord cu orice conditie pusa. bineinteles nu eram chiar asa de sincera, dar aveam sa promit si luna de pe cer doar pentru a afla amanunte din viata acestui barbat misterios.

- Ok, atunci. mi-a zis el, raspufland greu. Conditia va fi, dupa ce iti satisfaci curiozitatea, incetezi sa ma mai cauti. se uita la mine, asteptand un raspuns din partea mea

- Pot intreba ce se va intampla daca nu ma tin de promisiune ? 

- Sigur, domnisoara Fox. Te voi omori, fara sa stau pe ganduri. privirea lui agera dadea semne ca nu glumea 

- Atunci, domnule Salvatore, imi cer mi de scuze, dar nu accept nici un targ. Cu sau fara acel dosar, voi continua sa iti investighez viata. siguranta din vorbele mele ma speriau si pe mine, mi-au iesit fara sa ma gandesc ca in urma cu cateva minute a atentat la viata mea.

- Imi pare rau ca nu am putut sa ajungem la nici o intelegere, domnisoara Fox. se uita la dosarul din mana lui, deschizandu-l. A citit cateva randuri, apoi a inceput sa rada, zicandu-mi

- Asadar, esti mai periculoasa decat pari pustoaico. Cu fata pe care o ai nu as fi crezut niciodata, o miscare destul de inteligenta, dar nu indeajuns.

- La ce te referi, am ramas uluita de cuvintele lui, oare ce vroia sa spuna " cu fata pe care o ai " ? asta era prea de tot, cum isi permitea ? 

- Numele tau este Elena Gilbert, nu Jessica Fox. O alegere destul de placuta zic eu in comparatie cu realitatea, zicand asta a inceput sa rada.

- Poti sa te explici, te rog frumos ? SI inca ceva ... cand am inceput sa vorbim despre mine ? 

- Sigur ca pot, Jessica Fox, suna mult mai bine decat Elena Gilbert, iar referitor la cea de-a doua intrebare a ta, fac si eu, exact acelasi lucru pe care tu il faci cu mine. Pot spune ca suntem chit, dar daca nu incetezi, sa nu eziti sa crezi ca in orice moment voi atenta din nou la viata ta si crede-ma pe cuvant ca data viitoare nu voi da gres. dupa ce si-a fluturat amenintariile, mi-a facut cu ochiul si a plecat.

Gestul lui, ma afectat mult mai tare decat sensul cuvintelor lui. Ar trebui sa ma tem mai tare de gestul facut sau de adevarul din vorbele lui ? Acest Damon ma inspaimanta, dar in acelasi timp ma si fascineaza. Rautatea din el ma atrage, imi strapunge inima ca niste sageti destinate inimi mele. 

M-am ridicat in picioare pentru a lua dosarul de pe noptiera de langa canapea, pentru un moment am crezut ca il va lua. Dar la ce folos ca la lasat ? Daca voi continua, sunt sigura ca nu va sta pe ganduri si isi va pune amenintarea in aplicare.

Asezandu-ma in pat, ma uitam pe tavan cu privirea fixa, incercand sa imi pun ordine in ganduri, am ales sa renunt la caz. Vocea, fizicul, zambetul si ochii lui erau incredibil de sexi, ma gandeam oare exista vrio femeie sa nu pice in fata farmecelor lui ? raspunsul la intrebare il stiam, dar preferam sa cred ca exista...

- Buna, as dori sa vorbesc cu domnul Salvatore. Este ? nu ma recunosteam, aveam sa renunt la caz, desi implica exact ceea ce imi place, exact ceea ce imi alesesem. Adoram pericolul, primejdiile, misterele si actiunea, in schimb eu ce fac ? Renunt asa de usor ? 

- Buna, domnisoara Gilbert. Vocea din celalat capat al firului m-a trezit la realitate din gandurile ce imi bantuia mintea.

- Buna, domnule Salvatore. V-am sunat pentru a va comunica ca l-am gasit pe fratele dumneavoastra. Tin sa va spun ca nu mi-a fost deloc usor, tiinand cont ca fratele dumneavoasta nu are un domiciliu stabil. Odata la 2 luni schimba atat orasul, modul de viata cat si infatisarea.

- Treceti la subiect, va rog, Nu imi permit sa stau la taclale. tonul barbatului de la capatul firului imi amintea de atitudinea celui ce cu cateva ore in urma era in fata mea, atat de seducator, atat de frumos...

- Sigur, domnule Salvatore. Tin sa va aduc la cunostinta ca voi renunta la cazul dumneavoastra. 

- Pot sa intreb de ce ? nu parea deloc surprins de afirmatia mea, ceea ce ma facea sa cred ca se astepta la aceasta decizie din partea mea.

- Scopul muncii mele ii sa localizez oameni sau informatii, nu sa imi pun viata in pericol, domnule Salvatore. Iar dumneavoasta ati gresit enorm cand nu mi-ati adus la cunostinta faptul ca fratele dumneavoastra nu este unu om si ca avea sa ma omoare daca voi continua sa lucrez pentru dumneavoastra. zicandu-i toate aceste vorbe, nervi mei se intindeau la maxim. Eram iritata de nesimtirea acestui barbat, era chiar ridicol.

- Pot intreba in ce oras l-ati gasit ? doar atat il interesa ? a fost primul meu gand

- Desigur, Georgia, Atlanta. 

Tip, tip, tip. la auzul acestui sonor, ma uitam uluita la receptorul din mana mea. Era de necrezut, indiferenta cu care trata acest barbat. Imi inchise-se telefonul in nas. Nervi pusese stapanire pe mine, dar aveam sa ma calmez. Am luat o decizie si nu voi da nici un pas inapoi.

Micuta Salvatore " I miss you daddy "

Un vidioclip care m-a lasat cu gura cascata, ca sa numai zic ca mi-au dat si lacrimile, traind tragedia micutei Salvatore :-<

Poze

 Auu, Doamne. Ochisorii tai :x

 Exact cum multi dintre noi ne dorim :x
Damon And Elena
Stefan And Katherine

Perfect Couple :)

Voi ce parere aveti ? :-w

 Perfect !!!

Printre cele mai frumoase :x

Pupici,
Nety

Acesta este cantecul meu preferat. Apare in The Vamipre Diaries in sezonul 2, episodul 22 :). Un episod foarte frumos, iar un cantec exceptional. Tin sa va marturisesc ca ascult melodia asta de aproximativ jumatate de an, dar placerea de a auzi ce vrea sa transmita LifeHouse prin aceasta melodie, ii uimitoare.
Nu ma intrebati de ce, dar mereu o sa consider aceasta melodie, melodia cuplului Delena. De asta am si ales sa o pun prima. Vor mai urma cateva melodi care imi plac, sper sa va placa si voua

Pupici,
Nety

Love With A Stranger

Capitolul 1



Acesta este Damon Salvatore. In acest dosar ai informatii despre toata viata lui, scrie si cand merge la toaleta. Nu trebuie sa fie asa greu sa il gasesti cu aceste informati, nu domnisoara Gilbert ?
Greu nu ar trebui sa fie, avand in vedere ca sunt o profesionista. As avea totusi o intrebare, daca se poate, domnule Salvatore. Este limpede ca sunteti rude de gradu unu, avand amandoi acelasi nume. Presupun ca este fratele dumneavoastra, dupa trasaturile fetei si varsta acestuia. De ce doriti sa il gasiti daca este de negasit? ii mai mult ca evident ca nu vrea sa fie gasit, cu atat mai putin de dumneavoastra.
Domnisoara Gilbert, cum ati spus si dumneavoastra, sunteti o profesionista. Tocmai de aceasta v-am angajat, faceti-va treaba si rezumati-va la al gasi. De problemele familiei mele ma voi ocupa eu.
- Desigur, domnule Salvatore, imi cer scuze pentru indiscretia mea.
.....................................................................................................................................
In urma cu 6 luni am fost angajata de un tip pe nume Stefan Salvatore. Servicile care le prestez sunt de detectiv particular. Misiunea mea a fost sa te gasesc pe tine, daca intradevar tu esti Damon Salvatore.
- Cum te numesti, frumoaso ?
- Hai sa iti explic etica mea de detectiv particular, domnule Salvatore. Unu : identitatea mea este confidentiala. Doi : imi fac treaba, iar totul ramane intr-o arhiva. Trei : Nu asa se poarta un gentelman cu o domnisoara.
- Ai putea te rog sa imi dai drumul ? incheieturile mainiilor ma deranjau, fiind prinse la spate cu o funie care avea un miros placut, de floare salbatica. Ar fi trebuit sa imi amintesc despre cee floare este vorba, dar pur si simplu nu pot. Durerea provocata de la incheieturiile mainiilor si a picioarelor era prea deranjanta pentru a putea gandi prea limpede si cu atat mai putin pentru a-mi bate capu cum se numeste floarea care imi aduce aminte de mirosul acesta. Ridicol, dar adevarat, imi ocupam mintea cu ganduri minore in loc sa ma gandesc cum as putea scapa de maniacul acesta.
- Daca insisti... dar, hmm... totusi as putea sa ma bucur mai intai de frumusetea ta. Ups, situatia luase o intorsatura de 90 de grade, se pare ca acum in loc de vanator devin vanata. Panica puse stapanire pe mine in momentul cand el incepea sa se apropie de mine mai mult decat era necesar.
Chipul lui era acolo, la un centimetru de al meu, studiindu-mi fiecare particica a fetei. Ciudat, sentimentul de frica a disparut inlocuindu-l cu o curiozitate nemarginita de a-l cunoaste, de a sti ce se ascunde in acei ochii de un albastru pal si reci ca fundul unei mari furioase.
- Ce ai de gand sa faci ? l-a intrebat ea, incercand sa para nonsalata
- Propui ceva, domnisoara....hmm, cum ziceai ca te cheama ? Cred ca am probleme cu memoria...
- Defapt, nu am spus cum ma cheama, domnule Salvatore ! vocea mea a tradat prea mult ironia cuvintelor mele, deoarece fata barbatului se ridica incet cu un aer de superioritate.
- Atunci ai face bine sa incepi prin a te prezenta, deoarece nu imi place sa fiu in dezavantaj fata de nimeni. tonul pe care a spus era usor iritant
- Jessica Fox, este numele meu ! Jessica, a fost primul nume pe care l-am gasit, in disperarea de a nu imi afla identitatea, desi nu era atat de greava situatia, lucram pentru diversi oameni, nu stiam mare lucru despre ei. Bineinteles ca inainte ma asiguram ca totul este in regula, dar nu se stie niciodata ce se asterne in spatele aparentelor, iar putina precautie nu strica nimanui, parerea mea...
- Jessica...imi place. Desi nu am timp pentru nimicurile astea. Sa trecem la subiect ! agilitatea cu care a ajuns la mine a fost uimitoare, aproape ca nici nu l-am vazut. Desfacandu-mi incheieturiile mainiilor si a picioarelor, borborosea intr-una cuvinte pe care nici nu le ascultam, eram cu adevarat fermecata de ceea ce vazusem. Nu-mi puteam explica ceea ce vazusem, era ceva supranatural, dar asa ceva nu exista, nu ?
- Acum poti pleca.  a fost tot ce mi-a spus, apoi pur si simplu disparuse. Cum e posibil asa ceva ?
- Intoarcete, nu am inteles nimic din ce mi-ai spus. am strigat tare in speranta ca ma va auzi, dar a fost inutil. El nu s-a mai intors.
Trebuie sa il gasesc din nou, daca am reusit o data o voi face si a doua oara. Totusi, imi va fi mult mai usor acuma cand stie ca sunt pe urmele lui. Curiozitatea provocata de impactul ochiilor lui a fost mult prea mare chiar si pentru mine, sper doar sa nu ma bag in prea mari probleme daca voi incerca sa il gasesc din nou. Dar cum ramane cu agilitatea lui ? Viteza de a se misca, ii paranormala, sub puteriile unui simplu om.
Sau poate ca nu era un simplu om ? Elena cred ca te uiti la prea multe filme cu vampiri, dar totul coincidea cu ceea ce putea face un vampir, in filme...
Gandurile m-au purtat departe, nici nu imi pot aminti cum am ajuns la hotelul unde eram cazata, dar nici nu mai vroiam sa imi bat capul, cel putin nu pentru aceasta seara. Tot ce aveam nevoie era un dus fierbinte si un somn de zile mari, pentru a recompensa noptiile nedormite din ultimele luni, apoi o voi lua de la zero.

Hello

 Love With A Stranger

         Numele meu este Elena Gilbert, sunt detectiv particular. Imi place actiunea, misterul si pericolul acestei meserii. Aveam de rezolvat un caz, care parea mai mult un caz de disparitie. Numele lui ii Damon Salvatore.

    Ce se va intampla cand Damon, afla ca un detectiv este pe urmele lui ? Dar ce va reprezenta Damon pentru Elena ? Va putea face fata la ceea ce va afla sau la obstacolele ce ii despart ? Rose, sotia lui Damon, si-a sacrificat viata pentru viata persoanei iubite...Intrebarea ii Elena va fi dispusa sa renunte la viata ei pentru cel ce crede ca il iubeste ? Intr-un final cine va castiga ? Misterioasa Cristal sau un simplu detectiv ca Elena Gilbert ? Urmareste acest fic si vei afla...

Pupici, 

Nety